Surgical reinterventions in gastro-esophageal junction pathology

Catedra chirurgie FECMF, USMF “Nicolae Testemițanu”, Secția chirurgie generală, Spitalul Clinic Republican, Chişinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Tratamentul chirurgical al patologiei joncțiunii esogastrice (JEG) pînă la sfîrșitul anilor ҆90 a fost axat doar pe rezolvarea complicațiilor acestor patologii. Problema a devenit atractivă la implementarea chirurgiei laparoscopice. Scopul lucrării: Evidențierea ratei intervențiilor chirurgicale cît și a patologiilor în cadrul cărora a fost necesitatea de reintervenții chirurgicale. Material și metode: În Clinica noastră timp de 15 ani (2000-2014) au fost tratați 621 pacienți cu patologia JEG. Din aceștia, 76 (12,2%) pacienți au suportat reintervenții chirurgicale. Intervenții repetate prin abord laparoscopic au avut loc în 25 cazuri pentru hernii hiatale (HH) și boală de reflux gastroesofagean (BRGE). HH recidivante au necesitat implantarea plasei sintetice în 75% cazuri. Rezultate: Structura patologiilor JEG reoperate după frecvență, se prezintă astfel: herniile hiatale – 32 cazuri; BRGE – 18 cazuri; esofagul Barrett – 12 cazuri; acalazia – 5 cazuri; stenoza JEG – 5 cazuri; cancer JEG – 2 cazuri; ulcer polar superior – 2 cazuri. Concluzii: Rata reintervențiilor noastre chirurgicale la JEG este comparabilă cu datele din literatura mondială. Reintervențiile au fost adresate predominant BRGE și herniilor hiatale (65,8%). Cauza principală a reintervențiilor chirurgicale este examinarea incompletă a pacienților și experiența insuficientă a chirurgului.Introduction: Surgical treatment of gastro-esophageal junction (GEJ) pathology to the late ҆90 was focused only on treatment of complications of these diseases. The problem has become attractive after implementation of laparoscopic surgery. The aim: Highlighting both the rate of surgical operations and pathologies which needed re-interventions. Material and methods: During a 15 years period (2000-2014) in our department were treated 621 patients with GEJ pathology. Surgical re-interventions were done in 76 (12.2%) cases. Repeated interventions by laparoscopic way occurred in 25 cases for hiatal hernia (HH) and gastroesophageal reflux disease (GERD). Recurrent HH required synthetic mesh implant in 75% of cases. Results: Structure of re-operated GEJ pathology depending on frequency, are as follows: hiatal hernia – 32 cases; GERD – 18 cases; Barrett ҆s esophagus – 12 cases; achalasia – 5 cases; GEJ stenosis – 5 cases; GEJ cancer – 2 cases; superior polar ulcer – 2 cases. Conclusion: Our rate of surgical re-interventions on GEJ is comparable to the world literature. Re-interventions were addressed predominantly to GERD and hiatal hernias (65.8%). The main reason for surgical re-intervention is incomplete examination of patients and insufficient experience of the surgeon

Surgical treatment of Barrett's esophagus with complications

Catedra de Chirurgie Nr 4, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ,,Nicolae Testemițanu”, IMSP Spitalul Clinic Republican "Timofei Moșneaga", Chișinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Formele asimptomatice de Esofagul Barret (EB) asociat cu displazie determină în timp un risc anual de până la 60% de dezvoltare a adenocarcinomului esofagian, dar și mai frecvent a complicațiilor acute precum ulcere esofagiene, hemoragii digestive superioare (HDS) sau dezvoltarea în timp a stenozelor cicatriceale. Tratamentul complicațiilor determinate de EB reprezintă intervenții chirurgicale laborioase ce au o mortalitate înaltă și o supraviețuire la 5 ani de până la 15%. Material și metode: Un studiu clinic pe serii de cazuri de 62 de bolnavi care au fost diagnosticați și tratați în clinica de chirurgie nr 4 pentru EB pe parcursul a 20 de ani. Complicații ale EB în lotul de cercetare au fost atestate în 22 cazuri (35,4%). Rezultate: Din lotul complicațiilor în 9 cazuri (56%) a fost atestat un adenocarcinom pe fundalul metaplaziei intestinale, 6 cazuri esofag Barrett cu HGD, stenozele au constituit 4 cazuri (40%), iar HDS pe fundalul ulcerului Barrett 3 cazuri (19%). În 100% cazuri acestea au necesitat intervenții chirurgicale rezective, de substituție a esofagului. În 48% din cazuri am utilizat stomacul, în 27% au fost efectuate esofagoplastii cu intestin subtire și în 25% cu colonul. Complicații postoperatorii au fost apreciate în 34% cazuri (dehiscența de anastomoze, fistule), în 5 cazuri (31%) a fost necesară etapizarea intervenției chirurgicale prin aplicarea primară a unei gastrostome, durata medie de spitalizare a constituit 16 zile, iar mortalitate postoperatorie 25%. Concluzii: Complicatile EB deși nu au o incidență înaltă, acestea reprezintă forme evolutive grave cu un prognostic nefavorabil, necesită frecvent intervenții chirurgicale laborioase și au o mortalitate înaltă.Introduction: The asimptomatic forms of BE associated with dysplasia determine a risk up to 60% of evolution into esophageal adenocarcinoma, even more frequent acute complications such as superior digestive hemorrhage or later cicatricial stenosis. The treatment of complications determined by BE represent laborious surgical interventions with a high mortality rate and a 5 year survival rate of 15%. Material and methods: A study comprised of 62 patients, that were diagnosed and treated in Department Nr.4 of Surgery during the last 20 years. Complications of BE in the surveyed batch were determined in 22 cases (35,4%). Results: From the batch with complications, 9 cases (56%) with adenocarcinoma as a result of intestinal metaplasia, 6 cases of Barrett's esophagus with HGD, stenosis - 4 cases (40%), SDH as a consequence of Barrett ulcer – 3 cases (19%). All of them required surgical treatment of esophageal substitution. In 48% stomach was used, in 27 % esophagoplasty with small intestine, 25 % with colon. Postoperative complications occurred in 34 % (anastomotic dehiscence, fistulae), 5 cases (31%) needed split surgery, first being performed the gastrostomy. The average length of hospital stay was 16 days, postoperative mortality – 25%. Conclusions: Even though the complications of BE are rare, they represent severe forms of evolution with an unfavorable outcome that necessitates complicated surgeries with a high mortality rate

Gastroesophageal reflux disease with complicated evolution

SCR, Catedra Chirurgie FEC MF, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Introducere. BRGE a devenit una din cele mai frecvente patologii ale tubului digestiv ale secolului XXI, care aproximativ în 80-90% dintre cazuri evoluează pe fundalul unei hernii hiatale şi constituie o problemă dintre cele mai actuale, înregistrând o frecvenţă de 5-10% la populaţia examinată. Material şi metode: Într-un termen de 15 ani în clinica chirurgie FEC MF au fost trataţi 357 pacienţi cu BRGE. La 123 (34,45%) pacienţi au fost depistate diferite complicaţii ale BRGE. Între cele mai frecvente au fost complicaţiile tractului digestiv: • Ulcere ale esofagului şi joncţiunii eso-gastrice • Stenoze • Esofag Barrett • Cancer esofagian şi joncţiunii esogastrice. Complicaţiile bronhopulmonare între complicaţiile extradigestive au fost cele mai frecvente fiind determinate de bronşită cronică obstructivă şi astmul bronşic. În această perioadă în clinică au fost implementate în practică schemele conceptuale de tratament ale BRGE ce vizează diferite faze de evoluţie ale BRGE. Concluzii. Depistarea precoce a BRGE precum şi antrenare pe scara largă a tratamentului multimodal al BRGE poate micşora considerabil rata complicaţiilor BRGE în general precum şi ameliorează considerabil rezultatele tratamentului medicochirurgical imediate şi la distanţă. Introduction. GERD has become one of the most common diseases of the digestive tract of the XXI century, which about 80-90% of cases develops on the basis of a hiatal hernia and is one of the most recent issue, recording a rate of 5-10% of the population examined. Material and methods: In the period of 15 years in the department of surgery CEM were treated 357 patients with GERD. Were detected various complications of GERD in 123 (34.45%) patients and among the most frequent were complications of digestive tract: • Ulcers of the esophagus and esophageal-gastric junction • Stenosis • Barrett’s Esophagus • Cancer of esophagus and esophageal-gastric junction. Broncho-pulmonary complications between extradigestive complications were the most frequent being caused by chronic obstructive bronchitis and bronchial asthma. During this period in clinical practice have been implemented in the treatment of GERD conceptual schemes aimed at different stages of evolution of GERD. Conclusions. Early detection of GERD as well as training on a large scale multimodal treatment of GERD can significantly decrease the overall rate of GERD complications and significantly improves the immediate and remote results, of conservative and surgical treatment.Introduction. GERD has become one of the most common diseases of the digestive tract of the XXI century, which about 80-90% of cases develop on the basis of a hiatal hernia and is one of the most recent issues, recording a rate of 5-10% of the population examined. Material and methods: In the period of 15 years in the department of surgery CEM were treated 357 patients with GERD. Were detected various complications of GERD in 123 (34.45%) patients and among the most frequent were complications of the digestive tract: • Ulcers of the esophagus and esophageal-gastric junction • Stenosis • Barrett’s Esophagus • Cancer of the esophagus and esophageal-gastric junction. Broncho-pulmonary complications between extra digestive complications were the most frequent being caused by chronic obstructive bronchitis and bronchial asthma. During this period in clinical practice have been implemented in the treatment of GERD conceptual schemes aimed at different stages of evolution of GERD. Conclusions. Early detection of GERD as well as training on a large-scale multimodal treatment of GERD can significantly decrease the overall rate of GERD complications and significantly improves the immediate and remote results, of conservative and surgical treatment

Surgical treatment of complicated gastroesophageal reflux disease

Catedra de chirurgie Nr. 4, Facultatea Rezidențiat și Secundariat Clinic, USMF ,,Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Introducere. Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE) reprezintă o problemă de sănătate publică de mare actualitate pe plan mondial, frecvent ea atrage atenția clinicienilor prin pericolul complicaţiilor care pot surveni. Numărul pacienților spitalizați pentru BRGE s-a mărit pe parcursul ultimilor ani, ajungând sa fie cel mai semnificativ în structura patologiei non-oncologice a joncțiunii eso-gastrice. Scopul. Studierea particularităților clinico-paraclinice, analiza tratamentului medicamentos și chirurgical contemporan al pacienților cu boala de reflux gastro-esofagian complicată. Material şi metode. Într-un termen de 16 ani(2000-2015) în clinica de chirurgie Nr.4 Facultatea Rezidențiat și Secundariat Clinic s-au aflat la tratament specializat 421 pacienţi cu BRGE, dintre care 97(23%) pacienți au fost cu forme complicate ale BRGE. Rezultate. Complicații ale BRGE: stenoză peptică -35(36%), Esofag Barrett - 52cazuri (dintre care Esofag Barrett complicat cu stenoza sau ulcer – 10(12,3%), Esofag Barrett cu grad înalt de displazie – 2(2,4%)), adenocarcinom esofagian – 10 cazuri (10,3%). Toate complicațiile au fost rezolvate chirurgical: metode laparoscopice (procedee antireflux) în asociație cu tehnici endoscopice – 42 intervenții, iar în 55 cazuri s-a decurs la extirparea esofagului și substituția lui cu intestin subțire sau colon. Concluzii. Depistarea precoce a formelor refractare la tratament medical necesită direcționarea pacienților către chirurgia laparoscopică antireflux, pentru evitarea complicațiilor severe ale BRGE. Rezolvarea radicală a BRGE se obţine cu ajutorul tratamentului chirurgical miniinvaziv cu rezultate la distanţă bune şi foarte bune în peste 80-90%.Operațiile deschise sunt rezervate complicațiilor acute ale BRGE, reintervențiilor dar și asocierilor cu ulcerul gastroduodenal.Introduction. Gastroesophageal reflux disease (GERD), due to its complications, represents a challenging worldwide health problem. During last years the number of patients with GERD has increased. GERD has the most high rate among non-oncological pathology of the gastroesophageal junction. Aim of the study. The analysis of clinical and paraclinical features, modern conservative and surgical treatment options of complicated GERD. Materials and methods. During the period of 16 years (2000-2015), 421 patients have been treated for GERD at the Department of Surgery N.4 Faculty of residency and fellowship, 97 (23%) patients of them with complicated forms. Results. GERD complications: peptic stenosis -35(36%), Barrett Esophagus - 52cases (Barrett esophagus complicated with stenosis or ulcer – 10(12,3%), Barrett Esophagus with high grade of dysplasia – 2(2,4%)), esophageal adenocarcinoma – 10 cases (10,3%). All complications were resolved by surgical way: laparoscopic interventions (antireflux procedure) in association with endoscopic techniques – 42 cases, extirpation of esophagus and its substitution with small or large intestine were done in 55 cases. Conclusions. Early diagnosis of GERD refractory to medical treatment should be a recommendation for laparoscopic antireflux surgery, to avoid complications. Radical treatment of GERD is achieved using minimally invasive surgical approach, with good and very good late results (80-90%). Open surgery is reserved for acute complications of GERD, reinterventions or association of gastroduodenal ulcers

The principles of surgical treatment of giant hiatal hernias

Secția chirurgie generală, Spitalul Clinic Republican, Catedra chirurgie FECMF, USMF “Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Al XII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova cu participare internațională 23-25 septembrie 2015Introducere: Hernia hiatală (HH) esofagiană este o problemă actuală cu incidența globală înaltă, de aproximativ 5-10%. Conform clasificării anglo-americane (Shackelford, 1978) sunt patru tipuri de hernii hiatale. Literatura actuală face tot mai frecvent referire la HH tip IV – voluminoase sau gigante. Se consideră, că prezența în torace a cel puțin 1/3 din stomac definește termenul de HH voluminoasă. Tactica tratamentului chirurgical depinde de mărimea acestei hernii. Scopul: Determinarea criteriilor de încadrare a herniilor hiatale în noțiunea herniei gigante și elucidarea tacticii chirurgicale în funcție de volumul și tipul herniei hiatale. Material și metode: În Clinica noastră timp de 10 ani (2004-2014) au fost operați 42 de pacienți cu HH voluminoase, dintre care 35 de cazuri pe cale laparoscopică. Intervenția chirurgicală a inclus următoarele etape: disecția joncțiunii esogastrice, crurorafia combinată și fundoplicatura. Plasa sintetică a fost aplicată în 14 cazuri, 9 cazuri au fost rezolvate laparoscopic și 5 cazuri prin laparotomie. La toți pacienții operați s-au confirmat HH gigante subtotale cu diametrul hiatusului esofagian >5 cm, prezența în torace a cel puțin 1/3 din stomac. În 40 de cazuri evoluția postoperatorie a fost favorabilă și a decurs fără complicații, la 2 pacienți s-a constatat recidivă de HH. Concluzii: În HH voluminoase se recomandă aplicarea frenorafiei combinate pentru evitarea deformării traectului esofagian. Cura herniei hiatale cu plasă sintetică, efectuată laparoscopic, este metoda electivă în tratamentul HH mari cu deteriorarea pilierilor diafragmatici. În HH gigante cu diametrul hiatusului esofagian >5 cm utilizarea plasei sintetice este recomandată pentru evitarea recidivilor.Introduction: Hiatal hernia (HH) is a current problem with a high overall incidence of 5-10%. According to Anglo-American classification there are four types of hiatal hernias. Newer literature very often mentions type IV of HH – giant hernias. The presence of 1/3 stomach in the thorax is considered giant HH. Policy of surgical treatment depends on size of this hernia. Aim: Determination of criteria which reflects notion of giant HH and elucidation of surgical tactics depending on the volume and type of HH. Material and methods: In the period of 10 years (2004-2014) in our department were operated 42 patients with giant HH, 35 of them by laparoscopic way. Surgical intervention included following steps: gastro-esophageal junction dissection, combined cruroraphy and fundoplication. Synthetic mesh was used in 14 cases, 9 cases of which were solved by laparoscopic way and 5 cases by laparotomy. In all operated cases were confirmed giant HH with diameter of esophageal hiatus >5 cm and presence of 1/3 stomach in the thorax. Postoperative period was favorable without complications in 40 cases; recurrence of HH was detected in 2 patients. Conclusions: Combined cruroraphy is recommended in giant HH to avoid deformation of esophagus path. Cure of HH with synthetic mesh, performed by laparoscopic way, is the elective method in the treatment of giant HH with diaphragmatic pillars damage. The use of synthetic mesh in giant HH with diameter of esophageal hiatus >5 cm is advisable to avoid the recurrence of them

Modern aspects of diagnosis and treatment of esophageal columnar metaplasia

Catedra de Chirurgie Nr 4, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ,,Nicolae Testemițanu”, Centrul Medical Excellece LEDA, Centrul Medical ,,Synevo” Chișinău, Republica Moldova, Al XIII-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” și al III-lea Congres al Societății de Endoscopie, Chirurgie miniminvazivă și Ultrasonografie ”V.M.Guțu” din Republica MoldovaIntroducere: Definiția Esofagului Barrett (EB) a evoluat, iar astăzi variază în întreaga lume cu o lipsă de consens în ceea ce privește importanța identificării metaplaziei intestinale. Diagnosticul metaplaziei la etapele timpurii prezintă interes, datorită naturii sale preneoplazice și a riscului crescut de progresie spre adenocarcinom esofagian. Material si metode: Un lot de 52 bolnavi cu EB tratați în Clinica de Chirurgie Nr 4 pe parcursul anilor 2010-2018. S-au aplicat tehnici de diagnostic de endoscopie digestivă avansată, biopsiere ghidată (NearFocus, NBI+) și examen patomorfologic prin dublu control, urmate de tratament chirurgical multimodal: endoluminal și chirurgical laparoscopic. Rezultate: Au fost realizate 7 disecții endoscopice de submucoasă, 16 intervenții prin argon plasma coagulare și în 29 de cazuri a fost aplicată rezecția endoscopică de mucoasă. Intervențiile chirurgicale laparoscopice au succedat etapa endoluminală, fiind efectuate în 5 cazuri manșonul antireflux Hill-Toupet, 13 Hill-Nisen-Rosseti și 34 intervenții Hill-Lortat –Jacob în varianta modificată. Concluzii: Tehnicile contemporane de diagnostic endoscopic (magnificație, NBI+, Near Focus) efectuate la nivel expert, ameliorează esențial diagnosticul EB, permit biopsierea focusată optic a sectoarelor suspecte, cresc calitatea și acuratețea biopsiilor prin evidențierea formelor de patern foveolar. Depistarea precoce a pacienților cu esofag columnar metaplaziat a constituit o condiție obligatorie pentru antrenarea tratamentului multimodal și crește cota intervențiilor miniinvazive în această patologie până la 90%.Introduction: The definition of Barrett's Esophagus has evolved, but today throughout the world there is still no consensus in regard of the importance of intestinal metaplasia identification. The diagnosis of intestinal metaplasia presents interest later on, due to its preneoplasic nature and a high risk of evolution into esophageal adenocarcinoma. Materials and methods: A study comprised of 52 patients that were treated in Department Nr.4 of Surgery during 2010-2018. Advanced digestive endoscopic techniques, guided biopsy (NearFocus, NBI+), pathomorphological examination double controlled, followed by multimodal surgical treatment: endoluminal and lapaoscopic were applied. Results: 7 endoscopic submucosal dissections were performed, 16 through argon plasma coagulation and 29 cases of mucosal endoscopic resection. Laparoscopic surgeries were performed before endoluminal, 5 cases on Hill-Toupet technique, 13 Hill-NisenRosseti and 34 Hill-Lortat –Jacob (modified). Conclusions: The contemporary endoscopic diagnosis (magnification, NBI+, Near Focus) made at ,,expert level” improve the diagnosis of BE, allow focused biopsy of suspicious zones, enhance the quality of biopsy through highlighting the foveolar patterns. Early detection of patients with esophageal columnar metaplasia represents a mandatory condition for multimodal treatment and increasing the minimal invasive surgeries by 90%

The complex treatment of morbid obesity associated with gastro-esophageal reflux disease

Scopul lucrării. Aproape 50% dintre pacienții cu obezitate morbidă (OM) prezintă semne ale refluxului gastro-esofagian (RGE) patologic. Asocierea frecventă a OM cu BRGE impune necesitatea rezolvării concomitente a ambelor suferințe. Rezolvarea chirurgicală a OM prin operații bariatrice, de obicei, nu rezolvă refluxul patologic. Din contra, la mai mult de jumătate (51%)dintre pacienți operați RGE persistă, iar la 20% simptomele se agravează. Materiale și metode. În studiu prospectiv au fost incluși 77 pacienți cu OM care au suportat intervenții chirurgicale bariatrice: 38 - bypass gastric (BpG) și 39 – gastric sleeve (GS). Rezultate. RGE a fost apreciat pre- și postoperator prin examen radiologic,endoscopic și pH-monitoring 24h. Endoscopia digestivă superioară (EDS) a pus în evidență esofagită peptică de reflux doar la 1/3 pacienți, marea majoritate prezentându-se prin boala de reflux nonerozivă (BRNE). La pacienții cu OM care au suportat GS simptomele de reflux au persistat în toate cazurile, iar la 20% s-au accentuat. Pacienții care au suportat BpG au demonstrat dispariția simptomelor RGE în 70% din cazuri. Toți pacienții care au prezentat RGE postoperator au necesitat corecție medicamentoasă. La 5 pacienţi după GS, s-a asociat electrostimularea sfincterului esofagian inferior (SEI). Esofagomanometria efectuată postoperator a confirmat mărirea tonusului SEI, cu diminuarea apariției refluxului în perioada postoperatorie. La 5 pacienţi cu GS concomitent s-a efectuat Cura herniei hiatale, procedeul antireflux. Concluzii. Asocierea BRGE cu OM este frecventă iar GS nu ameliorează refluxul deseori agravându-l. Rata succesului jugulării refluxului este mai înaltă la asocierea tratamentului medicamentos cu metode alternative (electrostimularea SEI).Aim of study. Almost 50% of patients with morbid obesity (OM) show signs of pathological gastroesophageal reflux (GER). The frequent association of OM with GERD requires the simultaneous resolution of both ailments. Surgical resolution of OM by bariatric surgery usually does not resolve pathological reflux. On the contrary, in more than half (51%) of the operated patients GERD persists, and in 20% the symptoms worsen. Materials and methods. 77 patients with OM who underwent bariatric surgery were included in the prospective study: 38 - gastric bypass (BpG) and 39 - gastric sleeve (GS). Results. GER was assessed pre- and postoperatively by radiological, endoscopic examination and 24h pH-monitoring. Upper digestive endoscopy (EDS) revealed peptic reflux esophagitis in only 1/3 of patients, the vast majority presenting with non-erosive reflux disease (NERD). In patients with OM who underwent GS, reflux symptoms persisted in all cases, and in 20% they worsened. Patients who underwent BpG demonstrated disappearance of GERD symptoms in 70% of cases. All patients who experienced postoperative GER required drug correction. In 5 patients after GS, electrostimulation of the lower esophageal sphincter (LES) was associated. Postoperative esophagomanometry confirmed the increase in LES tone, with a decrease in the occurrence of reflux in the postoperative period. In 5 patients with GS, hiatal hernia treatment, the antireflux procedure, was simultaneously performed. Conclusions. The association of GERD with OM is frequent and GS does not improve the reflux often worsening it. The success rate of reflux jugulation is higher when combining drug treatment with alternative methods (SEI electrostimulation)

Laparoscopic surgical treatment of the ovarian cyst

Scopul lucrării. Chist ovarian este o patologie frecventă la femeie în perioada de activitate genital- reproductivă, morfologic cu colecții lichidiene anormale, delimitate de o membrană și situate în interiorul unui ovar. Chisturile de ovar se clasifică în: chisturile funcționale – reprezintă 90% dintre cazuri (cauzate de disfuncții hormonale) și chisturile organice- endometriozic, dermoid, mucoid sau seros. Scopul lucrării: Tratament Laparoscopic / metoda tradițională. Chistectomia ovariana laparoscopica este necesar în următoarele situații: un ovar sau un chist torsionat sau erupt, dureri severe și sângerări, dimensiuni de 6-7 cm sau în cazul compresiei altor organe intraabdominale. Progresarea chistului după 2-3 luni cu tratament hormonal reprezintă o alta indicație chirurgicala – mai ales dacă au existat 1-2 menstre în aceasta perioadă fara dinamica de regresie sau laparotomie mediană, în cazul chisturilor gigante cu diametru 10-14 cm .Rezultate. Pacienta 41 ani investigată prin RMN. D.c:Chist ovarian pe dreapta. Clinic dureri pelvine, eliminări patologice vaginale. Intervenit chirurgical laparoscopic cu excizia chistului 3x5 cm. Postoperator cu restabilirea totala în 3 zile. Pacienta 18 ani investigată prin USG și CT abdominal D.c Chist ovarian pe stânga. S-a intervenit chirurgical prin LMM unde se determina chist gigant 30x30 cm. S-a efectuat chist-ovarectomia în bloc pe stânga. Perioada de spitalizare 9 zile, cu dureri în plagă, drenuri abdominale, risc de infectare a plăgii Concluzii. Acțiunea prin tratament laparoscopic: este minim invaziv, abord incizional mic, perioada de recuperare postoperatorie este scurtă, risc de infectarea plăgii minim. Dureri postoperatorii minime. Necesitate medicației postoperatorie minim.Aim of study. Ovarian cyst is a frequent pathology in women during the period of genital-reproductive activity, morphologically with abnormal liquid collections, delimited by a membrane and located inside an ovary. Ovarian cysts are classified into: functional cysts - represent 90% of cases (caused by hormonal dysfunctions) and organic cysts - endometriotic, dermoid, mucoid or serous. Purpose: Laparoscopic treatment vs traditional method. Laparoscopic ovarian cystectomy is necessary in the following situations: a twisted or ruptured ovary or cyst, severe pain and bleeding, 6-7 cm in size or in case of compression of other intra-abdominal organs. The progression of the cyst after 2-3 months with hormonal treatment is another surgical indication - especially if there were 1-2 periods during this period without regression dynamics or median laparotomy, in the case of giant cysts with a diameter of 10-14 cm. Results. 1. Patient, 41-year-old, Investigated by MRI. Diagnosis: Ovarian cyst on the right. Clinical pelvic pain, pathological vaginal discharge. laparoscopic surgical intervention for excision of the 3x5 cm cyst. Postoperative, with total recovery in 3 days. 2. Patient, 18-year-old. Investigated by USG and abdominal CT. Diagnosis: Ovarian cyst on the left. Surgery was performed through laparotomy, where a giant 30x30 cm cyst was determined. En bloc ovariectomy was performed on the left side. Hospitalization period 9 days, with pain in the wound, presence of abdominal cramps, risk of wound infection. Conclusions. Action through laparoscopic treatment: it is minimally invasive, small incisional approach, the postoperative recovery period is short, the risk of wound infection minimal. Minimal postoperative pain. Minimum necessary postoperative medication

Paraesophageal hernia repair with bifacial mesh

Catedra de chirurgie nr. 4, Facultatea de rezidențiat și secundariat clinic, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu" din Republica Moldov

Esofagul Barrett diagnosticul și tratamentul contemporan. Recomandări practice pentru rezidenți chirurgi și medici specialiști

Catedra de chirurgie nr. 4, Facultatea de rezidențiat și secundariat clinic, Universitatea de Stat de Medicinг și Farmacie „Nicolae Testemițanu" din Republica Moldov